deadman

indies - (2001 - 2006)

Numele formaţiei deadman are la bazã douã inţelesuri. O datã închisoarea moralã şi spiritualã a oamenilor din societatea de azi, referindu-se mai ales la sistemul politic inchistat din Japonia, care priveazã libertatea. A douã semnificaţie face referire la condamnatul la moarte, care este capabil sa işi imagineze deja sfarsitul vieţii sale.

Deseori caracterizatã ca fiind o trupã visual kei, formaţia deadman este cunoscutã pentru stilul rock melancolic şi obsedant, melodic dar toteodatã violent. Muzica se poate încadra în aceea tipicã pentru regiunea Nagoya din care ei provin, mai precis ei aparţin orientãrii Nagoya kei. Ca şi autorul textelor, Mako scrie şi cântã despre teme ca depresia, religia, suferinţa emoţionalã, psihologicã şi sinuciderea. În textele sale se poate simţi o spiritualitate profundã, temele rotindu-se deseori în jurul lui Dumnezeu sau Iisus, iertare si milã, pedeapsã şi ispãşire. Mako este singurul care, purtând lentile de contact colorate, pãlãrii enorme, gene false şi mult fard, iese in evidenţã pe lângã ceilalţi membrii îmbrãcaţi relativ normal.

Asumându-şi rolul de maniac lãsat în libertate, Mako merge şi danseazã într-un mod smucit şi spasmatic, ca o marionetã care încearcã sã se elibereze de sforile dar şi de durerile sale interioare. Ceea ce surprinde însã la acest bârbat foarte slab şi de staturã înaltã (întocmai ca o marionetã) este vocea puternicã. Aceastã voce variabilã poate sã parã rãnitã şi retrasã. Deseori Mako îmbinã cântatul sãu cu urlete guturale şi sunete ciudate, fiind capabil sã treacã la fel de uşor înapoi la şuşoteli şi note pline ţinute pe o perioadã îndelungatã de timp. Aceastã combinaţie de muzicã unicã plinã de forţã cu texte emoţionante este ceea ce îi aduce în centrul atenţiei pe bãieţii talentaţi de la deadman.